- aparat apara·t
- -tu, -ty; loc sg -cie
m[naukowy] apparatus
aparat fotograficzny — camera
aparat telefoniczny — telephone
Nowy słownik polsko-angielski. 2014.
aparat apara·t
Look at other dictionaries:
apăra — APĂRÁ, ápăr, vb. I. tranz. 1. A interveni în ajutorul cuiva sau a ceva pentru a l susţine împotriva unei acţiuni ostile. ♦ A păzi un teritoriu, un oraş etc.; a menţine o poziţie prin luptă. ♦ refl. A se împotrivi unui atac, unei acţiuni ostile. 2 … Dicționar Român
apărător — APĂRĂTÓR, OÁRE, apărători, oare, adj., subst. 1. adj. Care apără sau protejează. 2. s.m. şi f. Persoană care apără sau sprijină ceva sau pe cineva. ♦ Persoană care apără cauza cuiva în faţa justiţiei. ♦ Jucător dintr o echipă sportivă care are… … Dicționar Român
parasolar — PARASOLÁR, parasolare, s.n. 1. Dispozitiv (în formă de pâlnie) montat la obiectivul aparatului de fotografiat sau de filmat pentru a împiedica pătrunderea luminii suplimentare în aparat. 2. Apărătoare formată dintr o placă transparentă (colorată) … Dicționar Român
mască — MÁSCĂ, măşti, 1. Bucată de stofă, de mătase, de dantelă, de carton etc. (înfăţişând o faţă omenească sau figura unui animal) cu care îşi acoperă cineva faţa sau o parte a ei (pentru a nu fi recunoscut), lăsând numai ochii descoperiţi; obrăzar. ♢… … Dicționar Român
scoate — SCOÁTE, scot, vb. III. tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr un spaţiu, dintr un înveliş etc. pentru a elibera sau a utiliza. ♢ expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba … Dicționar Român
apparat — [ apara ] n. m. • 1280; lat. apparatus « préparatifs » 1 ♦ Éclat pompeux, solennel. Une réception toute simple, sans apparat. Costume, discours d apparat. Venir en grand apparat. ⇒ appareil, 1. pompe, solennité. Par ext. ⇒ étalage, 1. faste,… … Encyclopédie Universelle
susţinător — SUSŢINĂTÓR, OÁRE, susţinători, oare, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care susţine o povară, care sprijină o greutate. 2. s.m. şi f. fig. Persoană care ajută, care susţine, care apără ceva sau pe cineva; apărător, sprijinitor. ♦ spec. Persoană care… … Dicționar Român
apărătoare — APĂRĂTOÁRE s. I. 1. v. gardă. 2. (reg.) ceatlău, gânj. (apărătoare la sanie.) II. 1. (bot.; Calamintha clinopodium) (reg.) somnişor. 2. (bot.; Mentha pulegium) (pop.) izmă proastă, (reg.) busuioc de câmp, busuiocul cerbilor, (Transilv.) polei.… … Dicționar Român
cască — CÁSCĂ, căşti, s.f. 1. Acoperământ pentru cap, făcut din metal, din piele sau din cauciuc şi folosit de militari, de unii sportivi şi de unii muncitori pentru protecţia capului. ♦ Dispozitiv metalic în atelierele de coafat, în forma unei căciuli,… … Dicționar Român
caşeu — CAŞÉU, caşeuri, s.n. (cin.) Mască folosită în filmarea combinată, pentru a se acoperi partea din cadru care nu trebuie să apară. – Din fr. cachet. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 caşéu (mască) s. n., art. caşéul Trimis de siveco,… … Dicționar Român
drum — DRUM, drumuri, s.n. 1. Cale de comunicaţie terestră, alcătuită dintr o bandă îngustă şi continuă de teren bătătorit, pietruit, pavat sau asfaltat. ♢ Drumul mare = şosea de mare circulaţie, care leagă localităţi principale. Hoţ (sau tâlhar) de… … Dicționar Român
